Directivă 24 din 1998 - privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici la locul de muncă
Art. 3
Valori limită de expunere profesională şi valori biologice limită
(1) Comisia evaluează raportul dintre efectele asupra sănătăţii ale agenţilor chimici periculoşi şi nivelul expunerii profesionale pe baza unei evaluări ştiinţifice independente a celor mai recente date ştiinţifice disponibile.
(2) Pe baza evaluării descrise la alineatul (1), Comisia, după ce se consultă cu Comitetul consultativ pentru securitate, igienă şi protecţia sănătăţii la locul de muncă, propune obiective europene sub forma unor valori limită de referinţă privind expunerea profesională pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor chimice, care vor fi stabilite la nivelul Comunităţii.
Aceste valori limită sunt stabilite sau revizuite, ţinându-se cont de disponibilitatea tehnicilor de măsurare, în conformitate cu procedura prevăzută la Art17 din Directiva 89/391/CEE. Statele membre informează cu regularitate organizaţiile lucrătorilor şi ale angajatorilor cu privire la valorile limită privind expunerea profesională care sunt stabilite la nivelul Comunităţii.
(3) Pentru orice agent chimic pentru care este stabilită la nivelul Comunităţii o valoare limită de referinţă de expunere profesională, statele membre stabilesc o valoare limită naţională de expunere profesională, ţinând cont de valoarea limită la nivelul Comunităţii şi determinându-i caracterul în conformitate cu legislaţia şi practica naţională.
(4) Valorile limită obligatorii privind expunerea profesională pot fi stabilite la nivelul Comunităţii şi, în plus faţă de factorii luaţi în considerare la stabilirea valorilor limită de referinţă privind expunerea profesională, reflectă factorii de utilitate, menţinându-se scopul de a asigura sănătatea lucrătorilor la locul de muncă. Aceste valori limită se stabilesc potrivit articolului 118a din tratat şi sunt înscrise în anexa I la prezenta directivă.
(5) Pentru orice agent chimic pentru care este stabilită o valoare limită obligatorie privind expunerea profesională, statele membre stabilesc o valoare limită naţională obligatorie privind expunerea profesională, pe baza valorii limită a Comunităţii, dar fără să o depăşească.
(6) Valorile biologice limită cu caracter obligatoriu pot fi stabilite la nivelul Comunităţii pe baza evaluării descrise la alineatul (1) şi a tehnicilor de măsurare disponibile şi reflectă factorii de utilitate, menţinându-se scopul de a asigura sănătatea lucrătorilor la locul de muncă. Aceste valori limită sunt stabilite în conformitate cu procedura descrisă la Art118 a din tratat şi sunt menţionate în anexa II la prezenta directivă, împreună cu alte informaţii relevante despre supravegherea stării de sănătate.
(7) Pentru orice agent chimic pentru care se stabileşte o valoare biologică limită cu caracter obligatoriu, statele membre stabilesc o valoare biologică limită naţională, cu caracter obligatoriu, bazată pe valoarea limită a Comunităţii, dar fără să o depăşească.
(8) În cazul în care un stat membru introduce sau revizuieşte o valoare limită naţională de expunere profesională sau o valoare biologică limită pentru un agent chimic, informează Comisia şi celelalte state membre despre acest lucru şi despre datele ştiinţifice şi tehnice relevante. Comisia ia măsuri în consecinţă.
(9) Pe baza rapoartelor furnizate de statele membre în conformitate cu Art15 , Comisia evaluează modul în care statele membre au ţinut cont de valorile limită de referinţă ale Comunităţii atunci când au stabilit valorile limită naţionale de expunere profesională.
(10) În conformitate cu Art12 alineatul (2), se stabilesc metode standardizate de măsurare şi evaluare a concentraţiilor din aer la locul de muncă, în vederea stabilirii valorilor limită de expunere profesională.
SECŢIUNEA II
OBLIGAŢIILE ANGAJATORILOR
Pentru a publica un comentariu trebuie sa fiți logat!
Vă rugăm să completați formularul de login .