
Stimate Domnule Presedinte,
Citind cele spunse de Dvs.* m-am gandit la doua lucruri: pe de o parte ca, din nefericire, Codul muncii roman nu va fi aplicabil studentilor carora le-ati vorbit de el, pentru ca majoritatea va incerca sa ramana in tarile in care studieaza, iar pe de alta parte la faptul ca trebuie sa se masoare si performantele patronului si ale guvernului (aici vorbim de guvern in general nu de cel actual, pentru ca personal sunt indiferent fata de politica si fata de numele celor de la guvernare) daca tot se masoara performanta unui salariat.
Şi m-am gandit ca performanta unui patron, a unui partid aflat al guvernare se vede in numarul de locuri de munca nou create.
Mi-au venit in minte urmatoarele: la inceputul secolului XX, Romania avea 500 000 de locuri de munca**, in conditiile in care Anglia avea un numar de 7 milioane de membrii de sindicat, iar Germania avea un numar de 10 milioane de asigurati. Observati diferenta este enorma.
In anii ‘40 Romania avea undeva la mai putin de 1 milion de locuri de munca. La sfarsitul anului 1989 Romania avea deja 9,5 milioane de locuri de munca si se preconiza cresterea pana in anul 2 000 la 11 milioane de locuri de munca.
In anul 2012 Romania are mai putin de 4,5 milioane locuri de munca. Asadar, in ultimii 20 de ani Romania a pierdut peste 5 milioane de locuri de munca, iar in ultimii ani cateva sute de mii de locuri de munca.
Este fara indoiala ca performanta politicienilor si a patronilor se masoare in locuri de munca, pentru ca bunastarea unui popor este data de munca, iar aceasta se vede in locurile de munca (nu cred ca are rost sa reamintesc ca indicele Dow Jones scade sau creste in functie si de raportarile privind situatia locurilor de munca din SUA).
In masura in care acesti actori sunt performanti, cresc investtiile cresc locurile de munca, iar populatia va avea un loc de munca.
Acest loc de munca il ajuta pe tanar sa devina performant, pentru ca este imposibil de admis ca acesta poate fi performant dupa ce a terminat facultatea, dacă nu isi poate gasi un loc de munca in specializarea sa. De asemenea, este imposibil de admis ca un salariat poate sa aibă performanta daca la fiecare 3 ani se inchide fabrica in care lucraza, devine somer, si el isi cauta alt loc de munca. Nu poti sa faci performanta luand-o mereu de la capat, performanta presupune in primul rand continuitate si stablitate.
Deci, primul care trebuie ai aibă grija de locul de munca este Guvernul (indiferent care este) si patronul prin masurile intelepte pe care le iau, si apoi, in subsidiar salariatul, in functie de interesul acestuia.
Poate ca este importanta aceasta liberalizare a Codului muncii, insa mai important decat toate textele de lege, sunt locurile de munca. Numai muncind salariatii pot deveni performanti.
Ca sa fac o paralela: un jucator de fotbal oricat de talentat ar fi, daca nu are "jocuri in picioare", adica daca nu intra pe terenul sa joace fotbal, va muri speranta. Ori pentru asta, clubul si antrenorul trebuie sa se ingrijeasca ca tanara speranta sa intre pe teren si sa joace fotbal.
In concluzie, Domnule Presedinte, eu cred ca inainte de a le spune copiilor sa fie cuminti, trebuie ca parintii sa fie intelepti.
--------------------------------
* Conform juridice.ro “Preşedintele Traian Băsescu a declarat vineri, 6 ianuarie 2011, la cea de-a treia Gală a Ligii Studenţilor Români din Străinătate: “Noul Cod al Muncii este, cred eu, unul din cele mai liberale coduri ale muncii din Uniunea Europeană şi este acela care creează competiţie pe piaţa forţei de muncă. Nu te mai poţi ascunde sub un contract colectiv sau individual de muncă dacă nu ai performanţă.
Patronul, conducerea companiei îţi poate spune: Dragă salariatule, nu ai respectat obligaţiile pe care le aveai, ne despărţim, şi despărţirea este promptă. Fără despăgubiri, fără nimic altceva. Fiecare trebuie să aibă grijă de locul lui de muncă. Şi performanţa la locul de muncă este primul criteriu pentru a ţi-l păstra.
Acesta este spiritul noului Cod al Muncii şi mă bucur că este deja în vigoare.”
** Ca sa fim exacti: Tarile Romane aveau un numar de 125 000 locuri de munca (nu discutam aici calitatea locurilor de munca, majoritatea fiind tot tarani care lucrau in porturi, in tabacarii, distilerii, franzelarii, la ocnele de sare, transportand sarea cu carele cu boi, etc.) iar Transilvania avea un numar de 350 000 locuri de munca (majoritatea in industria extractiva si prelucratoare si in industria lemnului).
Comentarii
BRAVO BRAVO BRAVO!!!
Exceptional comentariu.
Felicitari! Buna replica! Din pacate, omul este total incapabil sa receptioneze un raspuns coerent la aberatiile pe care le debiteaza!
Mult noroc!
Stimate domnule Galca, citesc raspunsul dumneavoastra dupa ce aseara am fost martora interventiei domnului presedinte in doua randuri intr-o dezbatere televizata. Nu pot spune decat atat: din pacate este prea tarziu pentru noi.