s
Lu | Ma | Mi | Jo | Vi | Sâ | Du |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | |
7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 |
21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 |
28 | 29 | 30 |
Publicăm unul din cele mai importante documente privind relațiile de muncă și anume documentul emis de Domnitorul Dimitrie Ghica la 1776 prin care creaza un sistem unitar de salarizare.
Documentele vorbesc de existența unei alte Condici de așezământ de la 1741 emisă de domnitorul Constantin Moruzi, ulterior această lege a salarizării unice fiind modificată succesiv, până la Regulamentul Organic de la 1831.
Importanta acesteia rezidă nu doar în stabiliera salariilor pe care le primeau ”bugetarii” la 1776, atît cei din cadrul administrației publice centrale, dar și cei din administrația publică locală, însă pe baza acestei COndici putem avea dimensiunea aparatului de stat, organigrama diecarul departement (minister) dar si porganigrama ”primăriilor”.
Nu în ultimul rând avem un prim nomenclator al ocupațiilor din Tările ROmâne de al 1776.
Așadar acest document este de departe cel mai mportant document cu privire la relațiile de muncă din evul mediu român.
Am avut norocul să găsesc acest document transcris în teza d elicență de la 1887 a lui Petru Răscanu publicată sub denumirea ”Lefurile și veniturile boierilor Moldovei în 1776. Document dela Grigorie Al Ghica V.V” Iași,Tipografia Națională.
Teza de licență cuprinde două părți: prima parte analiza autorului asupra textului normativ, pe care îi intitulează ”Document”, iar partea a două publicarea integrală a acestui document.
Am avut enoprma bucurie să găsesc și să public acest document care demonstrează, fără nicio urmă de îndoială faptul că dreptul muncii NU derivă din dreptul civil, iar Codul civil de la 1864 Nu a reglementat niciodată contractul individual de muncă.
70.000 de români câștigă peste 2.000 de euro net pe lună și asta în condițiile în care salariul mediu net a a fost 3.975 de lei, aproximativ 800 euro, în luna iulie a.c., aflându-se într-o scădere ușoară.
Justiția NU se face doar prin procurori și judecători, ci și prin avocați (ca ea se realizează prin instanțele judecătorești menționate de art. 2 din Legea nr.304 din 28 iunie 2004 privind organizarea judiciară, nu înseamnă că avocații sunt excluși, ci dimpotrivă înseamnă că avocații sunt parte integrantă a procesului de realizare a justiției, avocații având dreptul/obligația de a reprezenta părțile în fața instanțelor menționate de art. 2 din LEGEA NR. 304/204).
Avocații sunt parte integrantă a sistemului de justiție. Dacă înlăturăm avocații din mecanismul justiției vom lăsa doar procurorii să acuze și judecătorii să condamne, mecanismul perfect al stalinismului, al dictaturii.
Dreptul la apărare prin intermediul avocaților este un element intrinsec al dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 pct. 3 lit. c) din Convenția europeană a drepturilor omului, împreună cu întreaga jurisprudență CEDO în materie.
Avocatul Robert Roșu este NEVINOVAT, în opinia mea, în ciuda sentinței pronunțate de Înalta Curte de Justiție și Casație (am dreptul la opinie juridică).
Am ajuns ca într-un stat de drept să ne temem orice opinie juridică pe care o formulă în baza art. 3 din Legea nr. 51/1995 - legea avocaturii se poate transforma într-o infracțiune, dacă este contrară opiniei oficiale emise de instituțiile de forță ale României.
Avocații nu au nicio teamă că piața lor va fi acaparată sau știrbită de prezența experților în legislația muncii, teama lor este legată de lipsa completă de pregătire profesională a celor care vor deține titulatura de expert în legislația muncii și de completa lor incapacitate profesională.
Cu uimire și surprindere am aflat din Ziarul Financiar anul XVIII/nr. 4.433 din data de 13 iunie 2016 faptul că începând cu data de 1 octombrie 2016 “secțiile șase și patru (comercial, contencios administrativ și fiscal) trebuie să se mute din Bulevardul Unirii 37, unde sunt acum în cadrul Tribunalului București în noul spațiu” care este situat în complexul imobiliar Sema Parc.
Vreau să precizez că nu mă intereseaza conotațiile politice care se pot da cazurilor pe care le voi menționa, ci mă înteresează să știu că atunci când pledez o cauză pentru clientul meu decizia o va lua judecatorul în funcție doar de constiința lui și nu în funcție de ordinele primite din zona politică sau din alte zone.