Am aflat ca Ministerul Justitiei a transmis catre toate instantele din tara o adresa prin care solicita o analiza a activitatii asistentilor judiciari.
Cand am aflat acasta m-am gandit care este rolul asistantilor judiciar in litigiile de munca dincolo de obligatiile din fisa postului lor, obligatii procesuale, dincolo de anumite cifre si statistici economico-financiare.
In cele ce urmeaza nu vreau sa fac o analiza a drepturilor si obligatiilor ce le revin prin lege sau regulamente asistentilor judiciari si nici nu vreau sa ma refer la pozitia lor in cadrul procesului, dreptul de vor, etc. Nu vreau sa discut daca asistentii judiciari trebuie sau nu sa motiveze hotarari, daca trebuei sau nu sa exercite anumite atributii. Nu!
In cele ce urmeaza vrea sa vorbesc de rolul lor fundamental in litigiile de munca. Stiu...pare pompos si neadevarat ceea ce spun cu rolul lor, si partial dau dreptate celor care sunt sceptici – m-am aflat si eu in tabara lor multa vreme.
Este evident ca nu vreau sa subminez autoritatea judecatorului (care este centrala) si nici nu vreau sa exagerez rolul pe care asistentul judiciar il care, insa nici nu vreau sa trec sub un con de umbra rolul acestora; vreau sa reliefez un aspect, o imagine, care mi-a venit in minte atunci cand am aflat ca se fac aceste statistici.
In acest demers pe care il voi intreprinde am avantajul ca sunt un specialist in dreptul muncii „pur sange” (nu in sensul ca sunt un profesionist bun sau nu, pentru ca nu am caderea sa fac astfel de afirmatii sunt multi specialsiti buni in dreptul muncii), ci in sensul ca in gandirea mea profesionala nu sunt „alterat” de nicio o alta ramura de drept – in special civil, eu nefacand decat dreptul muncii de aproximativ 15 ani.
Asadar gandirea mea este pur de dreptul muncii, fara influente de civil (de altfel sunt singurul autor care a sustinut faptul ca dreptul muncii nu deriva din dreptul civil, ci a fost dintotdeauna o ramura distinca de drept, sura nu trebuie cautate in Codul civil, ci in statutul breslelor).
In aceste conditii imi este usor sa identific acele elemente straine gandirii de dreptul muncii si din pacate, lipsa specializarii atat a avocatilor dar si a judecatorilor (in acest caz cel putin in primii ani de cariera) face ca de foarte multe ori sa vad elemente de drept civil invocate in dreptul muncii, in conditiile in care ar trebui aplicate principiile de dreptul muncii.
Din nefericire, am spus-o si o spun in continuare, judecatorii se specializeaza in dreptul muncii in campul muncii – era candva pe vremea comunistilor o modalitate de specializare la locul muncii, in sensul ca dupa o periaoda de timp muncit[ intr-un anumit domeniu se elibera o diploma. Cam asa si cu judecatorii....
Dreptul muncii este o ramura de drept aproape inexistenta in universitati, iar de dreptul securitatii sociale nici nu pomeneste in foarte multe universitati.
Judecatorii sunt aproape analfabeti in dreptul muncii pana nu devin judecatori in sectiile specializate....dar sa ma explic.
Materia dreptului muncii se studieaza in anul IV de facultate cand majoritatea studentilor este interesata de examenul de licenta, astfel incat pe primul plan in interesul studentilor este civil, penal, procedura civila si procedura penala, in special materiile la care se sustine examenul de licenta.
In aceste conditii, interesul fata de dreptul muncii este relativ scazut, si chiar daca exista studenti foarte interesati (am si intalnit astfel de studenti) bagajul de cunostinte ramane la nivelul luarii la cunostinta de principiile acestei ramuri de drept.
Dupa terminarea facultatii, cei care doresc sa urmeze cariera de judecator vor invata civil, penal, procedura civila si procedura penala pentru a fi admisi la INM.
In programa Institutului National al Magistraturii nu exista materia dreptul muncii/dreptul securitatii sociale (am scris despre aceasta situatie inacceptabila in opinia mea).
Asadar, dupa cei doi ani de studiu, absolventii de INM ies analfabeti in dreptul muncii/dreptul securitatii sociale.
Dupa cei doi ani, urmeaza periaoda de stagiu, care are loc la judecatorii, in care nu exista decat cauze de civil sau penal, astfel incat judecttorii stagiari nu au nici cea mai vaga idee de dreptul muncii/dreptul securitatii sociale.
Dupa o vechime de 5 ani (plus sau minus) judecatorii pot sa avanseze de la judecatorii la tribunale.
Asadar, timp de aproape 7 ani (plus sau minu) de civil si penal, judecatorii vor sustine examenul de promovare la tribunal in care, printre alte materii, va fi si dreptul muncii/dreptul securitatii sociale.
Dupa promovarea examenului judecatorii vor intra in sfarsit in litigiile de munca si de asigurari sociale.
Nivelul cunostintelor profesionale in dreptul muncii si dreptul securitatii sociale ale noilor jduecatori este unul extrem de scazut, ca sa nu spunem inexistent practic si doar tangentia teoretic, deci fara o aprofundare a domeniului.
Judecatorii au insa un nivel de pragatire foarte solid in civil si penal, astfel incat reflexul de gandire este unul civilist/penalist dupa caz, ceea ce nu este rau ca rpincipiu insa este gresit sa fie aplicat in dreptul muncii. Ca si cum am pune un pianist sa intre in ringul de box! (comparatie exagerata pentru evidentierea situatiei)
Numai ca dreptul muncii/dreptul securitatii sociale este altceva decat dreptul civil/penal. Dreptul muncii are o alta logica si o alta gandire, are un alt principiu, pentru ca are alte realitati care sunt reglementate.
Daca in civil partiel sunt egale (asta ca sa dau un singur exemplu), adica ele se afla pe un picior de egalitate juridica, economica, faptica in dreptul muncii partile sunt intr-o inegalitate frapanta economic, ceea ce il plaseaza intr-o stare de inferioritate juridica pe salariat, astfel incat este nevoie de protectia salaraitilor fata de posibilele abuzuri ale angajatorilor (abia acum in civil au inceput sa apara principii privind clauzele abuzive, altfel spus principiul apararii celui aftat intr-o situatie de inferioritate economica, dar este altceva decat relatia de munca).
Plecand de la aceasta realitate faptica intreaga constructie a dreptului muncii este diferita de civil, ceea ce impune o alta logica, un alt reflex de gandire, dar mai ales o alta raportare la filozofia dreptului.
Nu este suficient sa cunosti normele legale, nu este suficinet sa stii, important e sa inteleg „de ce”.
In toata aceasta constructie asistanti judiciari joaca un rol fundamental in pastrarea si transmiterea principiilor fundamentale ale dreptului muncii catre noii judecatori veniti in sectie.
Prezenta celor doi asistenti judiciari are un rol fundamental in modelarea cadrului juridic in care se desfasoare judecata.
In lipsa lor, judecatorii nou intrati in sectia de conflicte de munca, vor aplica in continaure, din reflex de gandire, filozofia civilista (nu este o cristica este doar o observatie – critica vizeaza sistemul care nu pregatste judecatorii pentru litigiiel de dreptul muncii/dreptul securitatii sociale).
Pericolul este si mai mare in acele sectii care sunt de fapt civile si judeca si litigii de munca.
In aceste conditii asistentul judiciar joaca un rol important:
· pe de o parte aminteste constant, prin simpla lor prezenta, faptul ca sunt in litigii de munca si trebuie sa gandeasca diferit fata de litigiile civile;
· pe de alta parte, au rolul de transmitator de informatii din generatie in generatie, din complet in complet, deoarece majoritatea asistentilor magistrati se bucura de mandate de reinoire astfel incat asigura o „memorie colectiva”, o continuitate a gandirii specifice dreptului muncii.
Asistentii judiciari joaca astfel un rol fundamental de pastrare a specificului dreptului muncii, a filozofiei relatiilor de munca, ce este fundamental diferita de filozofia relatiilor civile.
Sa facem un mic exercitiu de imaginatie: ce reflex de gandire va avea un judecator care a terminat INM, apoi a intrat numai in civile si in final intra in litigii de munca, singurului lui contract cu dreptul mnuncii, fiinde sustinerea examenului de promovare al Tribunal? Care va fi reflexul de gandire al unui judecator care a judecat numai civile in momentul in are se va afla singur in sala de judecata cu litigii de dreptul muncii?
Ei bine in aceasta situatie reflexul va fi unul pur civilist si anume acela de a pune partile din relatia de munca pe picior de egalitate, iar pericolul este acela de a ignora filozofia relatiei de munca ce a stat la baza edictarii normelor in domeniul dreptului muncii.
Asadar, in concluzie, indiferent de statistica pe care o vor intocmi reprezentantii Ministerului Justitiei, rolul asistentilor judiciar este unul fundamental crucial in dreptul muncii, in asigurarea si pastrarea uneo ordini sociale corecte (atat cat poate sa fie).
Statistica nu va putea niciodata sa prinda acest rol pe care asistentii judiciari il au in cadrul litigiilor de dreptul muncii/dreptul securitatii sociale.
Statistica nu va putea niciodata cuantifica financiar acest rol, insa pentru a face o comparatie asistentii judiciari au rolul alibinelor care polenizeaza florile!
PS. Nu am vrut sa discut aici de competentele personale/prefesionale ale vreunui asistent judiciar si nici de competentele lui profesionale in materia dreptului muncii la numirea in functia de asistent judiciar.
Important este ca prin continuitatea asistentilor judiciari se asigura continuitatea spiritului relatiilor de munca (atat cat este in Romania si asa cum este ea), a filozofiei dreptului muncii precum si transmiterea de la un judecator la altul a unor idei si informatii in concordanta cu acest principiu.
Concluzia mea este ca rolul asistentilor judiciari este fundamental in prezervarea si asigurarea aplicarii filozofiei specifice dreptului muncii.
Comentarii
Multumiri. Un articol scris din experienta de viata profesionala si unul dintre putinele favorabile dezinteresat, devreme ce nu sunteti asistent judiciar. Statistici profesionale pana la urma nu s-au mai facut, lipsesc aproape total informatiile publice despre activitatea concreta a asistentilor judiciari. Rapoartele de Bilant ale Tribunalelor Gorj(2014 si 295) si Iasi (2015) contin date concrete despre asistentii judiciari, cam putin pentru o profesie publica, bugetara, speram ca bilanturile 2016 vor fi mai generoase, daca nu, o sa va rog sa aveti amabilitatea de a-mi acorda o audienta.
Bună ziua,
Mulțumesc pe aceastâ cale Domnului Profesor Gîlcă pentru acest articol în care a punctat ca un adevărat profesionist al dreptului muncii și cel al asigurărilor sociale, importanța și rolul semnufjcativ al asistenților judiciari de pe completurile ce judecă litigiile de muncă și asigurările sociale.
În calitate de asistent judiciar, de o perioadă lungă de timo (19 ani) , mă înclin în fața opiniei Domnului Profesor Gîlcă și am speranța că, în continuare, ne va slrijini în valorificarea cunoștințelor și a experienței noastre profesionale dkbândită în timp, că vopinia dumnealui va fi luată în considerare la evaluările profesionale demarate de curând de către organizațiile patronale și sindicale care propun candidați pentru investirea în funcția de asistent judiciar.
Cu recunoștință și aleasă ckndiderație,
Mădălina Maroga - asistent judiciar - Tribunalul Dolj
Bună ziua,
Mulțumesc pe aceastâ cale Domnului Profesor Gîlcă pentru acest articol în care a punctat ca un adevărat profesionist și specialist al dreptului muncii și cel al asigurărilor sociale, importanța și rolul semnifcativ al asistenților judiciari de pe completurile ce judecă litigiile de muncă și asigurările sociale.
În calitate de asistent judiciar, de o perioadă lungă de timp (19 ani) , mă înclin în fața opiniei Domnului Profesor Gîlcă și am speranța că, în continuare, ne va sprijini în valorificarea cunoștințelor și a experienței noastre profesionale dobândită în timp, că opinia dumnealui va fi luată în considerare la evaluările profesionale demarate de curând de către organizațiile patronale și sindicale care propun candidați pentru investirea în funcția de asistent judiciar.
Mai mult decât atât, adaug la cele semnalate de Domnul Profesor, faptul că evaluarea profesională a asistenților judiciari se efectuează de cătrea Președinții de instanță, unde aceaștia își desfășoară activitatea, după aceiași procedură prin care este efectuată evaluarea profesională a domnilor judecători.
Cu recunoștință și aleasă condiderație,
Mădălina Maroga - asistent judiciar - Tribunalul Dolj