s
Eu sper că nu este adevărat că multinaționalele se înțeleg între ele să nu se concureze pe piața muncii pentru a atrage angajați, sau să nu crească salariile dincolo de un anumit procent. Dacă însă este adevărat, companiile nu ar trebui să se mai revolte că nu mai găsesc angajați
Acum câțiva ani, la un client, în timp ce așteptam să înceapă o ședință, în sala de conferințe a intrat un salariat, coleg cu cei cu care așteptam, pe aceeași funcție ca și cei din sală și de aceeași vârstă cu ei (aproximativ 30 de ani). Nici nu a intrat bine în sală, că unul dintre colegi l-a apostrofat scurt: "Tu ce cauți aici? Ieși, mă, afară!".
Mărturisesc că după am citit articolul acesta am băut niște căni de ceai calmant și am făcut câțiva pași în aer curat pentru a-mi asigura autocontrolul necesar concentrării scrierii acestui mesaj - o concentrare deplină, justă și profesionistă de tipul celei implicate în rezolvarea spețelor complicate suplimentar de minciuni, interese ascunse și orgolii ce abia așteaptă să iasă la iveală.
Poate nu avem așa mulți bani ca alte popoare, poate nu avem spirit imperialist sau de cuceritori ca alte popoare, însă cu siguranță avem valorile noastre pe care nu le găsim la alte popoare europene: toleranța și empatia spirituală. Dar dincolo de aceste asemănări și deosebi avem ceva în comun și anume: dreptul de a fi tratați cu demnitate! Nu e mult, e doar o formă de respect din partea celorlalte state UE, în special cele foste colonialiste.
Este unanim acceptat că orice schimbare de culoare politica aduce și schimbări la nivelul conducerilor instituțiilor. Este un mare curent de uși închise și deschise la fiecare numire de guvern de altă culoare politică. Însă deși indivizii numiți politic sunt diferiți ca persoană, ca nume, ei se aseamănă ca atitudine, ca interes, ca mod de acțiune.
Am fost consultat foarte des cu privire la diverse probleme juridice apărute în parcusul, din pacate devenit normal, vieții profesionale ale unei persoane. Ai fost și tineri și aproape de pensie. NU există o vârstă și o categorie profesională care să scape și care să nu aibă cel puțin o porblemă juridică la serviciu.
Este clar ca legea medierii este scrisă de niște ingineri constructori (sau orice altă meserie la fel de respectabilă ca şi aceasta, dar mai puţin de jurişti) care nu aveau idee de drept (substanţial) şi nici nu au apelat la specialiști, cel puţin din perspectiva dreptului muncii.
Știu, titlul este foarte dur, așa că vă invit să citiți cu atenție totul până la capăt.
Nr.10/2012 al Revistei de drept social-dreptul muncii și securității sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti International, a fost publicat. Ultimul număr al acestui an conține articole interesante și jurisprudență relevantă pentru domeniul dreptului muncii și securității sociale.
Domnul avocat Costel Gîlcă a fost nominalizat ca membru al guvernului oamenilor de afaceri, întocmit de Ziarul Financiar.
A fost publicat nr. 8/2012 al Revistei de Drept Social - dreptul muncii și securității sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internațional. Numărul curent conține elemente de doctrină și jurisprudență românească și europeană.
Nu aş vrea sa creadă cineva ca am ceva cu CSM, îmi este perfect indiferent, cred doar că instituţiile statului trebuie să funcționeze cu persoane competente, asupra cărora nu planează nici o suspiciune de partizanat politic sau de incompetenţă, şi cred că primii care trebuie să se distanţeze de politică şi care trebuie să dea dovadă de maxim profesionalism, în lumea justiţiei, sunt membrii CSM.
Poate nu știți cine este Cristi Danileț! Este judecătorul care a jonglat cu sistemul pentru a ajunge în CSM. Este membru în CSM ales din partea judecătoriilor deși, cu mai puțin de un an, el era judecător la Tribunalul Cluj, mutându-se apoi la judecătoria Oradea. S-a folosit de sistem pentru a accede la una din cele mai importante funcții din sistemul judiciar.
În nr. 6/2012 al Revistei de drept social-dreptul muncii și securității sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Educațional a fost publicat articolul „Critica hotărârii CEDO în cauza Constantin Abăluță și alții c. României” al avocatului Costel Gîlcă.
Nr. 6/2012 al Revistei de drept social-dreptul muncii și securității sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internațional, debutează cu editorialul avocatului Costel Gîlcă „Un an de Codul Muncii. Un eșec anunțat”. Autorul discută cateva aspecte referitoare la efectele pe care noul Cod al muncii le-a avut la un an de la intrarea în vigoare, acesta subliniind că obiectivele fixate de către Guvern la adoptarea modificărilor Codului muncii nu au fost atinse, aceste modificări fiind un eşec total.
A fost lansat numărul 6/2012 al Revistei de drept social-dreptul muncii şi securităţii sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internaţional. Numărul curent cuprinde doctrină pe teme curente de dreptul muncii, comentarii asupra unor decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, concluziile seminarului „Un an de Codul muncii. Bilanţ”, jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, jurisprudenţa Curţilor de apel şi tribunalelor din ţară şi jurisprudenţă franceză.
Cotidianul online de business wall-street.ro a realizat un amplu articol pe tema neregulilor care afectează angajații de la cafeneaua Gradina Verona, în urma unor sesizări făcute de foști angajați. Demisii semnate “in alb” inca de la angajare ce conduc la abuzuri ale managementului asupra angajatilor, zile de concediu luate fortat sau ore suplimentare neplatite care depasesc cu mult cele inscrise in contractele de angajare sunt doar cateva dintre principalele probleme.
În data de 7 iunie 2012, în frumosul oraș alsacian Strasbourg, în una din elegantele săli ale Consiliului Europei, am avut onoarea de a participa, în calitate de lector invitat, la importantul seminar privind Autonomia Biserici și Relația juridică dintre clerul ortodox și Biserica Ortodoxă Română, seminar organizat de The European Centre for Law and Justice, în cooperare cu Centre d'Etudes et de Recherches Européennes: Religion et Société (Bruxelles - CERERS), The Catholic University of Louvain (UCL) și the Strasbourg Consortium on Freedom of Conscience and Religion at the Council of Europe.
În anul 2004 publicam primul articol privind demnitatea în muncă. Deşi au trecut aproape 8 ani de la apariţia acestui articol, nici un alt autor nu s-a mai aplecat asupra acestei noţiuni, fundamentală a relaţiilor de muncă. Redemă acest articol astfel cum a fost el publicat în anul 2004, având în vedere necesitatea înţelegerii noţiunii de "demnitate".
Într-un articol de o urâţenie demnă de tabloide, un articol ce se vrea juridic, publicat pe un site juridic (juridice.ro), un judecător de la judecătoria Craiova, realizează o intruziune nepermisă în viaţa unui mare profesor universitar, un mare specialist în drepturile omului, un om de o inteligenţă vie, un profesionist la dreptului - Corneliu Liviu Popescu.
Am fost învăţat în facultate că hotărârile CEDO sunt infailibile, că adevărul CEDO este unic si irepetabil şi că el conține maximul de justiţie ce poate să existe. Acest adevăr m-a urmărit mult timp şi CEDO a reprezentat pentru români noua stea polară pe care au urmat-o cu încredere totală şi cu orice lipsă de suspiciune că CEDO s-ar putea înşela. Lipsa de încredere în justiţia română a fost dublată de o explozie de încredere în hotărârile CEDO, mai ales că aceasta a sancţionat cu oarecare obstinență statul român, ceea ce a creat o şi mai mare încredere în hotărârile CEDO.
În nr. 5/2012 al Revistei de Drept Social-dreptul muncii și securității sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internațional, a fost publicată prima parte a studiului „Un secol de relații juridice de muncă: 1790-1900” al avocatului Costel Gîlcă.
Prezentăm în premieră prima decize de conceriere care datează din 1879. Se remarcă similitudinea între forma deciziei reglementate de actualul Cod al muncii, şi forma deciziei din 1879.
Legiuirea Caragea (elaborată din inițiativa domnului Țării Românești, Ioan Gheorghe Caradja, la 1818 și promulgată oficial la 1819) în capitolul 9, intitulat Pentru clacă, se prevedeau următoarele.
Am bucuria de a prezenta primul document care atestă existenţa reglementării prin acte normative a relaţiilor de muncă. Importanţa teoretica constă în faptul ca prin acest document se demonstrează faptul că în pofida teoriilor actuale care considera ca în România contractul individual de munca a fost reglementat, pentru prima data, prin Codul civil la 1864, in realitate la 1790 Divanul Ţării Româneşi a aprobat relaţiile de muncă din cadrul postăvariei de la Poviovalişte, "hotărîtă prin poruncă dă domn, în divan şi cu pitac", aşadar contractul individual de muncă a avut o existenţă de sine stătătoare, astfel încât trebuie revizuite actualele teorii.