s
Din prevederile art. 20 din Codul muncii rezultă că în afara clauzelor esențiale prevăzute la art. 17, între părți pot fi negociate și cuprinse în contractul individual de muncă și alte clauze specifice, printre care și clauza de restricție a timpului liber și clauza de prestare a orelor suplimentare.
Potrivit art. 35 din CEDO introducerea unei plângeri este posibilă doar într-un termen de 6 luni de la data ultimei decizii interne. De regulă, termenul curge de la data pronunţării deciziei definitive, dacă reclamantul a fost prezent, sau de la data comunicării, dacă acesta a absentat.
La fel ca și în alte ramuri de drept, și în dreptul muncii, procedura introducerii unei cereri la CEDO, trebuie să fie în conformitate cu articolul 34 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, precum şi cu articolele 45 şi 47 ale Regulamentului Curţii. Astfel, fiecare stat contractant (printr-o cerere statală) sau orice persoană particulară care se considera victima violării Convenţiei (printr-o cerere individuala) se poate adresa direct Curţii de la Strasbourg cu o cerere invocând violarea de către un stat contractant a unuia din drepturile garantate de Convenţie.
Din majoritatea lucrărilor despre hărțuirea morală la locul de muncă rezultă fără dubii că salariatul este cel care este hărțuit fie de superiorul ierarhic, fie de alți colegi de la locul de muncă, și puțini ne putem imagina care ar fi situația în care presupusul hărțuitor devine cel cu adevărat hărțuit, tocmai prin încălcarea dreptului la viața privată al angajatorului.
Dacă clauza de confidențialitate este reglementată de art. 26 din Codul muncii, alături de clauza cu privire la formarea profesională, clauza de neconcurenţă și clauza de mobilitate, obligația privind secretul profesional rezultă din prevederile art. 39 alin. (2) lit. f) obligaţia de a respecta secretul de serviciu.
Dacă clauza de mobilitate este reglementată de art. 25 din Codul muncii, alături de clauza cu privire la formarea profesională, clauza de neconcurenţă și clauza de confidenţialitate, delegarea este reglementată în Capitolul III din Codul muncii Modificarea contractului individual de muncă, la art. 43 și 44 din Codul muncii.
Clauza de fidelitate constituie o obligaţie principală a salariatului pe durata executării contractului individual de muncă, de a se abţine de la săvârşirea oricărui act sau fapt ce ar putea dăuna intereselor angajatorului, fie prin concurenţa, fie prin lipsa de discreţie cu privire la informaţiile confidenţiale (secrete), privindu-I pe angajator, de natură tehnică, economică, managerială, comercială etc. Ia care are acces, permanent sau ocazional, prin activitatea pe care o desfăşoară , iar prin clauza de neconcurență salariatul este obligat ca după încetarea contractului individual de muncă să nu presteze, în interes propriu sau al unui țert, o activitate care se află în concurență cu cea prestată la angajatorul său.
Având în vedere că nici Codul muncii, nici Directiva 2003/88/CE - Organizarea timpului de lucru - Dreptul la concediul anual plătit - Concediu medical - Concediu anual care coincide cu un concediu medical - Dreptul de a beneficia de concediul anual în altă perioadă, nu face nicio distincție în sensul că are loc o diminuare a zilelor de concediu de odihnă pentru acei salariați care au beneficiat de concediu medical, considerăm că trebuie să avem în vedere jurisprudența Curții, care reprezintă izvor de drept.
Obligativitatea realizării procedurii cercetării disciplinare prealabile este prevăzută la art. 251 alin. (1) din Codul Muncii republicat, unde este precizat expres că sub sancțiunea nulităţii absolute, nicio măsură, cu excepția celei prevăzute la art. 248 alin. (1) lit. a) - cazul avertismentului scris, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
Având în vedere prevederile art. 108-110 din Codul muncii republicat, în cazul contractului de muncă la domiciliu al salariatului în cauză este obligatoriu să se precizeze că munca se desfăşoară la domiciliul salariatului. De aceea nu considerăm că în cadrul contractului de muncă la domiciliu se poate preciza ca munca să se desfăţoare şi la sediul firmei.
În ceea ce priveste delegarea de atribuţii pentru prerogativa disciplinară a angajatorului asupra salariaţilor suntem de părere că se poate realiza o astfel de delegare având în vedere dispoziţiile din dreptul muncii.
Titularul de post avea punctul de lucru în puctul de lucru X. Este necesară întocmirea unui act adițional persoanei cu contract de muncă pe durată determinată prin care i se modifică punctul de lucru în Y? Titularul de post, când își va relua activitatea, unde va lucra?
În nr. 5/2012 al Revistei de drept social-dreptul muncii şi securităţii sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internaţional, a fost publicat articolul „Posibilitatea delegării responsabilităților ce revin angajatorului în dreptul muncii” al avocatei Anca-Elena Burghelea.
În nr. 6 al Revistei de drept social-dreptul muncii și securității sociale, fondator Costel Gîlcă, editura Rosetti Educațional, a fost publicat articolul „Lipsa caracterului de urgenţă a Ordonanţei de urgenţă a guvernului nr. 59/2011” al avocatei Anca-Elena Burghelea.