s
Un studiu al Universităţii din Duisburg, publicat marţi, indică faptul că angajaţii germani sunt din ce în ce mai puţin mulţumiţi la locul de muncă, în ciuda faptului că primesc unele dintre cele mai mari salarii din Uniunea Europeană. Salariaţii cei mai puţin motivaţi sunt cei cu vârsta peste 50 de ani, urmaţi de segmentul 30-50 de ani.
O statistică oficială a Oficiul European de Statistică (Eurostat), publicată la 1 august, indică o stagnare a ratei şomajului pentru luna iunie 2011, la nivelul celor 27 de state membre şi a zonei euro. Astfel, rata şomajului s-a menţinut la 9,4% (circa 22.473 miilioane de şomeri) pentru UE27, iar în zona euro a fost de 9,9%, neschimbată faţă de luna mai.
Portalul de recrutare Tjobs.ro anunţă disponibilitatea a peste 16.000 de contracte de muncă în străinătate pentru toate tipurile de meserii. Marea Britanie dispune de cele mai multe joburi vacante (peste 4.700), fiind urmată de Germania și de Grecia. De asemenea, în creştere sunt ofertele venite din Orientul Mijlociu, Africa sau America.
În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 22 iulie 2011 a fost publicat Acordul între Parlamentul European și Comisia Europeană privind înființarea unui registru de transparență pentru organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE.
Comisia Europeana (CE) are în vedere reducerea numărului de angajaţi plătit cu 5% până în 2020 şi realizarea unei serii de schimbări în ceea ce priveşte condiţiile de muncă. Reforma privind personalul implică modificări ale vârstei de pensionare şi creşterea săptămânii de lucru.
Concluziile Ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, în urma discuţiilor purtate la Madrid, converg către ideea că Spania ar putea ridica restricţiile pentru muncitorii români mult mai devreme de 2014, an în care toate statele UE vor trebui să îşi liberalizeze piaţa muncii. Spania începe să primească primele semnale de îmbunătăţire a cursului economiei, lucru pe care ministrul român consideră că ar trebui să îl analizeze şi Comisia Europeană, care urmează să se pronunţe în privinţa cererii staului spaniol.
O publicaţie cehă informează că un caz de exploatarea în condiţii de sclavie ale unor muncitori, printre care se află şi cetăţeni români, de către companii forestiere de stat din Cehia, a fost raportat în Germania, iar poliţia română anchetează informaţiile. Muncitorii, cetăţeni bulgari, mongoli, români, slovaci, ucraineni şi vietnamezi lucrează pentru respectiva companie fără a şti ce conţin contractele semnate, nu li se asigură hrană, îngrijiri medicale şi sunt păziţi de către gărzi armate.
În 2010, potrivit unui raport al Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă (Eurofound), la nivelul statelor UE, media săptămânii de lucru pentru angajaţii cu normă întreagă a fost de 39.7 de ore. Cea mai lungă săptămână de lucru au avut-o salariaţii români, care au lucrat în medie 41,3 ore, urmaţi de cei din Luxembourg, Germania, Polonia, Marea Britanie, Bulgaria etc.(cu peste 40 de ore de lucru). La polul opus, se află finlandezii, cu 37,8 ore pe săptămână.
Românii care optează pentru un loc de muncă în străinătate trebuie să aibă în vedere şi ofertele care vin din ţările nordice. Medicina este principalul domeniu în care există job-uri vacante, dar oferte pot fi regăsite şi în construcţii, IT, agricultură etc. Pentru a putea aplica candidaţii trebuie să cunoască cel puţin limba engleză.
Mediatorul European oferă un număr limitat de stagii care urmăresc să le faciliteze stagiarilor posibilitatea de a adăuga experienţă practică la cunoştinţele pe care le-au acumulat pe parcursul studiilor. Termenul-limită până la care se pot depune candidaturile pentru stagiile care încep la 1 ianuarie 2012 este de 31 august 2011.
Ministerul spaniol al Muncii şi Imigraţiei a anunţat miercuri, 20 iulie, prin intermediul unui comunicat de presă, impunerea de restricţii pentru imigranţii români pe piaţa muncii din Spania. Românii care vor dori să muncească acolo vor fi nevoiţi să ceară o autorizaţie, ce poate fi eliberată pe baza unui contract de muncă. Conform comunicatului, măsura are un caracter temporar şi nu îi va privi pe românii care au intrat deja pe piaţa muncii din ţara iberică. Propunerea va fi prezentată vineri, în Consiliul de miniştri.
În această perioadă se desfăşoară o nouă sesiune de înscrieri pentru selecţia de personal în cadrul instituţiilor europene, care se încheie pe 12 august. Candidaţii care aspiră la un post de translator sau interpret vor trece, însă, printr-un proces de recturare destul de dificil. Selecţia se face prin intermediului serviciului european de selecţie a personalului – EPSO, iar viitorii angajaţi vor deveni translatori sau interpreţi la Parlamentul European, Comisia Europeană sau la Curtea Europeană de Justiţie.
Şomajul din Grecia a atins în aprilie 2011 o rată de 15.8 %, în scădere faţă de luna precedentă cu 0.4 puncte procentuale, dar se menţine la cote mult mai ridicate comparativ cu perioada similară din 2010, când se înregistra o rată de 11.9%, după cum informează Autoritatea de Statistică elenă (Elstat).
Comisia Europeană va acorda aproape 7 miliarde de euro, destinate să dea un impuls inovării prin cercetare. Este cel mai mare pachet financiar de acest gen acordat în temeiul celui de-al şaptelea Program-cadru pentru cercetare (PC7), şi se preconizează că va genera în jur de 174 000 de locuri de muncă în viitorul apropiat, precum şi circa 450 000 de locuri de muncă şi o creştere a PIB-ului de aproape 80 de miliarde de euro în 15 ani.
După ce mai multe companii mari au pus la dispoziţia angajaţilor camere de odihnă, Confederaţia sindicală din Germania, DGB, a venit cu propunerea reintroducerii siestei în cadrul programul zilnic de muncă, invocând beneficii pentru sănătatea şi randamentul angajaţilor.
Surse comunitare au declarat că Spania intenţionează să impună restricţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii români, având în vedere faptul că statul spaniol a înregistrat o creştere alarmantă a şomajului, care afectează 20 % din populaţia activă. O decizie în acest sens va fi luată până la sfârşitul săptămânii, când Madridul va notifica Bruxelles-ul şi capitatele europene.
Ediţia din iulie a Monitorului european al posturilor vacante indică o creştere a cererii de muncă în sectorul privat, în majoritatea ţărilor UE. În schimb, ocuparea forţei de muncă în sectorul public s-a redus, în principal, în domeniile educaţiei, sănătăţii şi asistenţei sociale.
Unul dintre obiectivele pe care Comisia Europeană le are în vedere în cadrul strategiei sale de stimulare a ocupării forţei de muncă, se referă la dublarea numărului de tineri, profesori şi cercetători care primesc burse UE pentru a învăţa şi pentru a se forma în străinătate. Numărul acestora va creşte până la aproape 800 000 în viitor.
Un comunicat de presă al Secretariatului pentru Administrarea Justiţiei – ONU informează cu privire la recrutarea mai multor judecători în cadrul tribunalelor Organizaţiei Naţiunilor Unite. Candidaţii aleşi trebuie să fie persoane calificate, cu o înalta ţinută morală. Candidaturile din partea femeilor sunt încurajate în mod deosebit.
Tehnologia informaţiei evoluează într-un ritm extrem de rapid, fapt care pune în pericol un număr foarte mare de profesii clasice. Ignorând trendurile de pe piaţa muncii, mulţi studenţi pot descoperi la sfârşitul studiilor că meseria pentru care s-au pregătit nu mai este de actualitate, fiind înlocuită de aplicaţii software inteligente.
În prezent, femeile reprezintă 10% din directori şi doar 3% din directorii executivi ai celor mai mari companii europene cotate la bursă. Conform obiectivelor UE, până în 2015, femeile ar trebui să constituie 30% din conducerea de vârf a marilor companii, respectiv 40% până în 2020. În condiţiile în care măsurile voluntare naţionale nu reuşesc să crească ponderea femeilor în posturi decizionale, soluţia va fi adoptarea unei legislaţiei europene în materie, care să includă chiar cote de reprezentare.
Administraţiile locale din voievodatele poloneze au anunţat reduceri masive ale locurilor de muncă în sistemul învăţământului de stat, până la 30% dintre cadrele didactice fiind în pericol de a-şi pierde locurile de muncă. Măsura va afecta deopotrivă profesorii tineri şi pe cei cu experienţă.
În Franţa, orice angajat care se confruntă cu un pericol grav şi iminent pentru viaţa sau sănătatea sa, dreptul de a înceta activitatea pe care o efectuează, fără nici o sancţiune din partea angajatorului. Într-o astfel de situaţie, trebuie informat angajatorul, reprezentanţilor angajaţilor, precum şi Comitetul însărcinat cu sănătatea, securitatea şi condiţiile de muncă.
Începând cu data de 1 iulie 2011, vârsta minimă de pensionare în Franţa va creşte progresiv de la 60 la 62 de ani până în 2018, ca urmare a unei legi adoptate la sfârşitului anului 2010. Reforma se va aplica în etape, adăugându-se anual câte patru luni suplimentare la vârsta legală de pensionare. Noile reguli se aplică angajaţilor din sectorul privat, liber-profesioniştilor şi funcţionarilor. Excepţii fac angajaţii cu regim special din domeniul transportului, din cadrul Operei pariziene etc, pentru care au fost stabilite măsuri în 2008, urmând ca ridicarea pragului de vârstă să se facă din 2017.
Germania este unul dintre statele europene a cărui trend ascendent se materializează şi printr-o diminuare a ratei şomajului, aflată în iunie 2011 la 7%, în scădere pentru a 24-a lună consecutiv. Agenţia Federală a Muncii a anunţat, în ciuda estimărilor pesimiste ale economiştilor, că numărul şomerilor este mai mic cu 8.000, ajungând la 2,97 milioane.